Ziua Culturii Naționale la Hârlău

15 ianuarie 2020, o zi de iarnă atipică, ce aduce mai mult a primăvară timpurie. Un soare generos încălzește în miezul zilei un Hârlău fără zăpadă.

La Biblioteca Orășenească din Hârlău este o forfotă mai mare ca în alte zile. Motivul este unul deosebit: Sărbătorirea a 170 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu (1850-1889). Sărbătoare ce în acest an, 2020 este la a 10-a ediție, fiind instituită de Parlamentul României la 7 decembrie 2010.

Programul după cum arată și afișul, este deosebit de bogat: O expoziție de fotografie și de carte intitulată „Oameni care au fost”, dedicată personalităților care în ultimii mai mult de 400 de ani au lăsat moștenire posterității o carte în care a scris despre Hârlău.

Expoziția de carte și fotografii

Expoziția de carte prezintă volume din fondul Bibliotecii Orășenești Hârlău și aparținând unor iubitori de carte din Hârlău: colonel în retragere Miron Dumitru și a profesorului Ioan Mușei.

De asemenea profesorul Ioan Mușei care mai are o expoziție de medalii  dedicată poetului Mihai Eminescu la Cercul Militar Național București, după ce cu câteva zile înainte a prezentat-o la Palatul Parlamentului, a expus medalii rare Eminescu și cărți pentru copii cu poezii ale poetului Mihai Eminescu.

Profesorul Ioan Mușei prezintă expoziția de cărți și medalii
Medalii dedicate poetului Mihai Eminescu, colecția Ioan Mușei

Nu au lipsit recitări de poezii, Trei eleve de la liceul tehnologic din Hârlău au recitat poezii de Mihai Eminescu fiind răsplătite de public cu aplauze.

Eleve de la liceul tehnologic Hârlău

Surpriza a venit la sfârșit. Grupul „Patras” din Deleni, condus de inimosul consilier pentru cultură a primarului comunei Deleni, domnul Ștefan Chele, grup format din profesori de la Școala Gimnazială Deleni, cu acompaniamentul la chitară electrică a profesorului Mogoș Mugur și la orgă electronică de Ioan Alupei, au interpretat cu patos melodii cunoscute pe versuri de Mihai Eminescu. Atmosfera creată a fost una de mare sărbătoare.

Grupul Patras interpretând melodii pe texte de Mihai Eminescu

A fost prezent un public select, iubitor de cultură. Printre invitați primarul orașului Hârlău, economist Radu Curcă, consilieri locali, public de toate vârstele. O zi plină pe care am dori să o retrăim mai des în orașul Hârlău.

Comentarii închise la Ziua Culturii Naționale la Hârlău

Din categoria Uncategorized

Blogul „Hârlău625” 10 ani!

Acum 10 ani, mai precis la 19 martie 2009 am deschis acest blog. În acel an se aniversau 625 de ani de la atestarea documentară a Hârlăului.

Eram fascinat de istoria acestui târg domnesc care a fost reședință permanentă pentru unii domni ai Moldovei și pentru cei mai mulți o reședință temporară. La Curtea Domnească au dat hrisoave și urice 14 domni, păstrându-se 164 de documente.

În acești 10 ani am publicat 669 de articole, fiind citite de 370.414 persoane din țară și de pe toate continentele.

Articolele în marea majoritate tratează teme de istorie, cultură, evenimente culturale.

Ce-mi doresc în continuare? În primul rând să public articole cu subiecte similare, și dacă cineva va dori să continue acest blog sau să publice într-o carte articole de pe blog o ajut cu plăcere. Totuși îmi va veni greu să continui, având în vedere vârsta înaintată și problemele de sănătate.

Mai administrez o continuare a acestui blog:

https://harlau525tomul2.wordpress.com/

și un blog de etnografie și folclor deschis 03.03.2013 și care a fost citit de 233.396 de cititori:

https://harlauletnografie.wordpress.com/

Despre Hârlău mai scriu câte ceva pe pagina de Facebook:

https://www.facebook.com/Miron51/

2 comentarii

Din categoria Uncategorized

Către cititorii acestui blog

Cei 3 GB alocați gratuit de platforma wordpress.com au fost epuizați. Nu se mai pot posta articole pe aceast blog. Însă se pot citi articole despre Hârlău și localitățile vecine pe tomul II al acestui blog la adresa:

https://harlau525tomul2.wordpress.com/

 

 

Comentarii închise la Către cititorii acestui blog

Din categoria Uncategorized

O lecție de orientare topografică

Astăzi am avut deosebita onoare să însoțesc pe domnul profesor Gheorghe Burican într-o expediție geografică pe dealul Sângeap – Basaraba și platoul Sticlăria.

Mai întâi am urcat dealul la mănăstirea Sângeap – Basaraba. Spre surprinderea mea, după trecerea de poarta monumentală de la intrarea pe proprietatea mănăstirii, șoseaua este asfaltată, iar echipe de muncitori lucrau cu utilaje la șanțurile șoselei. Ajunși pe platoul mănăstirii, primul lucru pe care-l vezi și te uimește este biserica mănăstirii. Se pare că exteriorul este finalizat, se lucrează în interiorul bisericii.

P1090403

Biserica Mănăstirii Sângeap – Basaraba cu hramul Izvorul Tămăduirii și Schimbarea la Față

Am urcat treptele la paraclisul mănăstirii, am mers spre sud, pe coama dealului și am ajuns într-o poiană unde este un praznicar de vară. De aici se poate vedea spre est pădurea de un verde intens în bătaia soarelui. Bate un vânticel cam rece, fac câteva fotografii și mergem în parcare să luăm mașina.

P1090409

Ieșim la șoseaua județeană și facem la stânga  spre nord pe un drum cu criblură,  ajungem pe platoul Sticlăria. Aici ai o surpriză de proporții. Spre est se dezvăluie privirii mirate și extaziate un peisaj de munte pe care nu ai fi crezut că ar exista în apropierea Hârlăului! Un imens amfiteatru a căror brațe sunt orientate spre est, spre satul Pârcovaci. Centrul este ocupat de un teren în pantă dulce, vălurit de la vest spre est, pe o distanță de 1900 m lungime, ce ajunge în Pârcovaci. Domnul profesor îmi dă explicații ca un expert ce a studiat această imensă alunecare de teren din  decembrie 1996, ce a ridicat albia Bahluiului și o parte din sat cu peste 1 metru și a provocat multe daune.

P1090419

In zare spre nord est se văd mănăstirile Lacuri și Balș, spre est îngrămădit între Dealul Sângeap – Sticlăria și Dealul Pietrăriei este satul  Pârcovaci, greu încercat de ultima mare alunecare de teren.

Datorită structurii geologice a Dealului Sângeap Sticlăria aflat la cota 408 m. față de Pârcovaci care este la cota 150-160 m, a apei freatice și apelor de suprafață, dar și unghiului de pantă foarte mare a dealului, acesta de sute de mii de ani a alunecat spre albia Bahluiului și va aluneca în continuare, lucru fiind sigur, însă nimeni nu poate ști când.

P1090414

satul Pârcovaci

De aici spre vest se profilează eolienele de la vest de Sticlăria. Spre sud – est se înalță turla bisericii mănăstirii Sângeap Basaraba , iar la sud-sud-est se vede ca din elicopter sau avion Hârlăul.

P1090422

Orașul Hârlău

Păcat că aceste locuri absolut fantastice nu sunt utilizate prin turism. Lipsesc infrastructura, pensiunile, drumuri, marcajele turistice.

De aici cei ce cunosc istoria barajului de la Pârcovaci, ce se vede spre nord est, vă pot povesti unde se planificase inițial construirea barajului. Dacă acest proiect inițial se aproba, probabil rezulta un lac de acumulare de 10 ori mai mare ca cel din zilele noastre, iar satul Pârcovaci era o amintire pe fundul lacului de acumulare.

Mulțumesc și pe această cale domnului profesor Gherghe Burican pentru această miniexpediție geografică. Pentru iubitorii de geografie locală, recomand să mergeți în excursii pe aceste plaiuri și lucrarea  domnului profesor Gheorghe Burican: „Bazinul Hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari” apărută la editura PIM Iași în 2014, precum și în limba engleză. Carte lansată la 10 mai 2014 la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău,  în cadrul activităților ocazionate de „Noapte muzeelor 2014”

O completare astăzi 23 sept. 2018. O interesantă explicare a numelui Basaraba.  Marele orientalist Aurel Decei, citat de dl. Neagu Djuvara, analizând informațiile despre invazia tătarilor din 1241-1242, cuprinse în cronica lui Rašid od-Din, s-a ocupat și de numele întemeietorului Țării Românești (Basarab I) și a arătat că „este un nume propriu turc, moștenit de la cumanii care vorbeau turca. El este constituit din Basar + Aba, primul termen fiind aoristul basar al verbului basmak, «a presa, domina, imprima», iar al doilea corespondentul numelui «tată». Deci, un nume propriu având sensul de «Tată Dominator », desigur luat ca nume de persoană.

O altă teorie susținută de Vasile Lovinescu, afirmă că de fapt Basarab are o origine dacică și derivă din tarabostes. Cum ,,Tarabostes” era denumirea pentru dacii nobili, ,,Sarab” ar fi putut însemna nobil vechi, nobil din Dacia. Trebuie menţionat şi că numele de Dacia a fost folosit chiar şi în secolul al XIII-lea, acest lucru fiind atestat documentar, în timp ce cumanii şi-au făcut apariţia la noi pe la jumătatea secolului al XI-lea. Deoarece pe pământul Daciei în Evul Mediu a existat un teritoriu numit Cumania, se presupune că prin aglutinare cu „aba”, ce înseamnă tată, din ,,Sarab” a rezultat ,,Basarab”, însemnând ,,străbun nobil”. In concluzie potrivit lui Vasile Lovinescu ,,Basarab” înseamnă străbun nobil din Dacia.

https://danielvla.wordpress.com/tag/etimologia-numelui-basarab/

Iar numele de Sângeap este de origine turcă: sângeap era blana de jder (veveriță siberiană)

https://dexonline.net/definitie-s%C3%A2ngeap

Un comentariu

Din categoria Uncategorized

Centenarul unirii Basarabiei cu România, evocată și la Hârlău.

Platoul din curtea interioară a Colegiului Național „Ștefan cel Mare” din Hârlău, începând cu ora 12.00 a fost locul unde elevilor li s-a predat o lecție de istorie. Subiectul, Unirea de acum 100 de ani, din 27 martie 1918, a Basarabiei cu România.

Domnul director al colegiului, profesor Aurel Neicu, a prezentat semnificația acestei uniri, care a fost primul pas în realizarea visului de veacuri a poporului român, acela de a se realiza o țară pentru toți românii. Acest lucru a fost posibil ca urmare a situației internaționale, rezultate pe timpul și după primul război mondial, când marile imperii europene, Imperiul Țarist, Imperiul Austro – Ungar, Imperiul German și Imperiul Otoman s-au prăbușit.

Doamna profesor Ștefania Burican șef catedră de istorie la Colegiul național „Ștefan cel Mare” din Hârlău a prezentat cronologia realizării unirii Basarabiei cu România, actul de la 27 martie fiind rezultatul unor evenimente desfășurate cu aproape un an în urmă.

Am luat și eu, colonel în retragere Miron Dumitru cuvântul în calitate de invitat, am prezentat cauzele ce au determinat desfășurarea de către armata română a operației ofensive pe pământul Basarabiei. Pregătirea forțelor și mijloacelor de intervenție, desfășurarea operațiunilor de către cele 4 divizii (D. 1 Cavalerie în nord pe direcția generală Sculeni, Bălți, Soroca; Divizia 11 Infanterie pe direcția Sculeni – Chișinău; D. 2 Cavalerie pe direcția Fălciu, Tiraspol, și Divizia 13 infanterie, a avut cea mai grea misiune, să lupte în sudul Basarabiei, pe direcția Bujor, Cahul, Bolgrad, Ismail, Cetatea Albă, unde a dus lupte grele în cooperare cu  marina militară cu trupele rusești. Această operațiune a avut și costuri de vieți: Au căzut pe câmpul de luptă 3 ofițeri, 22 de soldați și au fost răniți 312 militari.

Am mai adus în atenția celor prezenți contribuția Corpului Voluntarilor Ardeleni de la Hârlău și a Diviziei 13 infanterie Ploiești care în iarna 1916-1917 s-a refăcut în Hârlău, Maxut și Deleni.

În încheiere am evocat momentul când primul detașament de voluntari ardeleni, ce la 6 iunie 1917 venea în țară de la Kiev, ajuns în gara Chișinău, primește un drapel tricolor de la maiorul Simion Murafa, din armata Moldovei:

„Astăzi voi aţi trecut Nistrul şi să ştiţi că acum nu mai sunteţi pe pământ străin, ci sunteţi între fraţi de-ai voştri. Nu ne-aţi cunoscut, ne-aţi crezut morţi; ei bine, noi numai am dormit; de acum ne-am deşteptat şi noi la viaţa naţională, de acum voim să fim şi noi o parte conştientă a neamului românesc. Trecerea voastră prin Basarabia nu ne-a putut lăsa rece. Am alergat cu toţii să vă vedem, să vă îmbrăţişăm şi să ne unim pentru totdeauna sufletele. Ca să vă aduceţi viaţa voastră întreagă aminte de ziua aceasta a înfrăţirii noastre, vă dăm un semn de amintire. Prin mine moldovenii vă oferă acest steag tricolor: simbolul unităţii noastre naţionale. Pe el erau să fie scrise cuvintele: „Libertate sau Moarte”. Primiţi-l cu dragostea cu care vi-l dăm şi-l duceţi cu bine peste Prut, peste Milcov, peste Olt, peste Mureş şi peste Crişuri, fluturaţi-l triumfător peste întreaga întindere românească şi implantaţi-l apoi în numele nostru pe turnul cetăţii de la Alba Iulia. Duceţi-l la biruinţă, sau muriţi pentru idealul care vă însufleţeşte”.

Acest drapel a avut o istorie deosebită, ajungând în decembrie 1918 la sediul Asociației ASTRA din Sibiu, iar în 1925 este depus în catedrala Încoronării din Alba Iulia.

P1090284

 

 

În continuare a fost prezentat de elevii colegiului un program artistic dedicat acestui eveniment.

 

Comentarii închise la Centenarul unirii Basarabiei cu România, evocată și la Hârlău.

Din categoria Uncategorized

Desființarea Diviziei 13 Infanterie Ploiești.

Puterile Centrale după semnarea de către  partea română a armistițiului din 26 noiembrie/9 decembrie 1917 la Focșani au făcut presiuni deosebite, inclusiv cu amenințarea reînceperii operațiunilor militare contra României, dacă nu se trece la măsuri de punere în aplicare a prevederilor armistițiului. Din partea română armistițiul a fost semnat de generalul Alexandru Lupescu, iar din partea Puterilor Centrale de generalul Curt von Morgen, Înlăturarea guvernului Ion I.C. Brătianu, a dus la schimbări în politică, prin venirea la putere a unui guvern filogerman, dar și schimbări a structurii armatei române.

In primul rând se făceau presiuni pentru înlăturarea generalului Constantin Prezan din funcția de șef al Marelui Cartier General, restructurarea M.C.G. și desființarea unor divizii de infanterie, brigăzi de artilerie etc.

La 27 februarie/12 martie  1918, Marele Cartier General de la Iași, a elaborat Instrucțiunile nr.7050 asupra demobilizării Diviziilor 11,12, 13, 14 și 15 Infanterie. Totodată s-au elaborat instrucțiunile de demobilizare a formațiunile de etapă a acestor divizii.

În luna martie 1918, Misiunea militară franceză a părăsit România.

În luna mai 1918 se desființează Corpul Voluntarilor Ardeleni de la Hârlău. Ofițerii și soldații au fost repartizați la alte unități. Doar 40 au plecat prin Rusia cu Misiunea Militară Franceză, pentru a lupta ca voluntari alături de francezi pe frontul din Franța.

Amintesc că Divizia 13 Infanterie a fost refăcută în perioada decembrie 1916- mai 1917 la Hârlău, Deleni și Maxut.

Ne vom reîntâlni cu Corpul Voluntarilor Ardeleni, în luna februarie 1919, după remobilizare armatei din 28 octombrie 1918, în Transilvania, acționând pe front în cadrul forțelor Armatei din Transilvania, sub comanda generalului Mărdărescu, contra unităților bolșivizate ungurești.

Referință: Ion Giurcă, Maria Georgescu, Statul Major general (1859-1950) organizare și atribuții funcționale, Ed. militară 2012 București, p.154.

General D.D. Mărdărescu Campania pentru dezrobirea Ardealului și ocuparea Budapestei, 1918-1920, Editura Cartea românească 1922 București, p.29

Comentarii închise la Desființarea Diviziei 13 Infanterie Ploiești.

Din categoria Uncategorized

Lansare de carte la biserica Sf.Arh.Mihail și Gavriil din Maxut, comuna Deleni

Astăzi 7 noiembrie 2017, după săvărșirea slujbei de vecernie de un sobor de preoți, ocazionată de hramul bisericii Sf.Arh. Mihail și Gavril din satul Maxut, comuna Deleni, județul Iași, vor avea loc trei evenimente:

P1080664

 

O lansare de carte a col.ret. Miron Dumitru și preot Iacob Neculai: Biserica Sf.Arh.Mihail și Gavril din Maxut – Monografie. Lucrare ce va marca 175 de ani (1842-2017) de la rezidirea bisericii de către familia Pulcheria și Gheorghe Ghica-Deleni.

Inaugurarea muzeului parohial și a bibliotecii parohiale, realizate de preotul iconom Neculai Iacob.

 

 

Comentarii închise la Lansare de carte la biserica Sf.Arh.Mihail și Gavriil din Maxut, comuna Deleni

Din categoria Uncategorized