Istorie: Domeniul coroanei regale a României la 1884.

In „Revista pentru istorie, archeologie și filologie”, volumul 13, partea 1-2, din 1912, p.218, într-un articol „Schitul Bălteni”, scris de Ioan Popescu Băjenaru, la o notă de subsol, se prezintă moșiile din „Domeniul coroanei” așa cum sunt prezentate în „Monografiile domeniilor Coroanei” din 1884.

Domeniul coroanei la 1884, cuprindea 12 moșii, ce totalizau: 129.829 hectare, din care 49.319 hectare câmp, și 80.509 hectare pădure, 63 de sate în Moldova și Țara Românească.

Ce să înțelegem din acest document istoric. In 18 ani de la urcarea pe tronul României, (10 mai 1866) a principelui și viitorul rege Carol I, acesta avea aceste moșii importante? Domeniile erau ale statului şi nu puteau fi vândute decât prin lege. Administrarea şi uzufructul lor reveneau Coroanei. Domeniile Coroanei nu plăteau impozite statului, ci numai comunelor şi judeţelor. Administratorul lor era numit de rege.

Care este sursa moșiilor din Domeniul Coroanei?

În anul 1866, o dată cu alegerea și urcarea pe tronul României a Principelui Carol, era normal ca Parlamentul să-i voteze o listă civilă (o sumă de la buget), suficientă pentru reprezentare. În fiecare an, la discutarea bugetului se exprimau păreri contradictorii referitoare la suma alocată de buget, și așa foarte mică. Carol I era econom, protocolul era riguros controlat de monarh, însă, din fericire, Principele era vlăstarul unei familii bogate, astfel încât construcția Peleșului și constituirea colecției de tablouri au reprezentat cheltuieli însemnate suportate din averea proprie. Iată care era lista civilă anuală a monarhilor europeni în anul 1910. Austro-Ungaria era cea mai generoasă cu Franz-Iosif, acordându-i 26 de milioane de corone, urmată de sultan, de Regele Prusiei, de țar, de Regele Italiei, al Angliei, pe locul al doisprezecelea aflându-se Regele Carol I cu 1.400.000 coroane, urmat doar de Principele Muntenegrului.

Principele Carol I solicita adesea bani șefului Casei de Hohenzollern, pentru a completa nu doar nevoile Palatului, ci și operele de binefacere pe care Principele le subvenționa, ca și reparațiile și restaurările de biserici sau mănăstiri. Din aceste motive, în Adunarea Deputaților din 4 ianuarie 1871, se propune acordarea unei donații anuale de 300.000 lei și a venitului de 30.000 lei al unei moșii a statului, Măriei Sale Doamna Elisabeta. Cu delicatețea și modestia ce o caracterizau, Principesa va declina oferta.

domeniile coroanei

Lasă un comentariu

Filed under Domeniile coroanei, istorie, Rege

Noaptea muzeelor, ziua a doua.

De fapt, mai corect ar fi seara, din ziua a II-a a „Nopții Muzeelor” la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău. O seară plăcută de vară autentică, caldă, fără vântul din ziua precedentă. In parcul impecabil îngrijit al muzeului, în chioșcul acoperit cu stuf, care are butuci din lemn pe post de scaune, o muzică de fanfară, îmi răscolește amintiri din tinerețe. Melodii din repertoriul fanfarei Regimentului 36 Mecanizat din Mihail Kogălniceanu județul Constanța. Stând la un pahar de vin, cu persoanele venite la acea oră, am depănat amintiri și bârfe, ca orice pensionar care se respectă. Se pare că este deja o tradiție, un alai de nuntă cu mireasă, mire, nași, nuntași, dar și fotografi, intră pe poarta muzeului. Se fac fotografii, vizitează muzeul, se fac urări de cei prezenți, de multă fericire și casă de piatră tinerilor căsătoriți. Noapte mezeuII 019 Noapte mezeuII 020 Deja soarele era la asfințit, ne luăm rămas bun de la gazde și din poarta muzeului fac o ultimă fotografie. Noapte mezeuII 022 Regretabil este că populația Hârlăului nu  a răspuns la invitația de a petrece o seară minunată, la un muzeu deosebit, care este Muzeul Viei și Vinului. Au fost prezente ca de obicei,  persoane nelipsite la activitățile muzeului, cum s-ar spune „fanii” muzeului.

Lasă un comentariu

Filed under Uncategorized

Noaptea muzeelor 2015, prima zi.

Prima zi a activităților dedicate festivităților  ocazionate de „Noaptea muzeelor” ediția 2015, tocmai s-a desfășurat la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău. Publicul, încă de la intrarea pe poartă, a avut ocazia să observe pe peluza muzeului o interesantă expoziție, cu cele mai noi lucrări ale sculptorului Mircea Mihăilescu din Hârlău

Noapte_muzeu 004

In sala de expoziții a muzeului, s-a lansat o carte de istorie, a autorului Miron Dumitru: „Ținutul Hârlău, sate, târguri, mănăstiri”, publicată în editura PIM Iași – 2015. Cu această ocazie moderatorul activității, domnul muzeograf Paul Iancu, a făcut o scurtă prezentare a cărții, amintind că în acest local, mulți ani a fost muzeul de istorie al orașului Hârlău. Autorul a făcut o prezentare a cărții, și a recomandat publicului să citească această carte, este un fragment din istoria multiseculară a Hârlăului  și a ținutului Hârlău. O surpriză plăcută,  pentru autorul cărții, dar și pentru public, a fost lecturarea  unor fragmente din carte, de către doi elevi de la Liceul Tehnologic.

Gina_poze_flori 081

Un alt moment apreciat de public, a fost programul artistic prezentat de ansamblul „Rapsodia Hârlăului” al Liceului Tehnologic din Hârlău. Evoluția soliștilor vocali, instrumentiști, a formației de dansurile populare, ce are în componență  elevi, a fost impecabilă, parcă era un ansamblu profesionist. Cum elevii sunt în ultimul an de liceu, le doresc mult succes la bacalaureat.

Noapte_muzeu 022

Fotografie de grup, formația de dansuri  populare a liceului tehnologic din Hârlău.

Gina_poze_flori 090

In curtea Muzeului Viei și Vinului, public, invitați, formația de dansuri, o atmosferă de adevărată sărbătoare. Felicitări organizatorilor. Activitățile au fost filmate de reporteri ai televiziunii regionale BitTV Pașcani, emisiuni ce pot fi urmărite și pe internet la adresa:   http://bittv.info/.

Rog la comentarii, cineva din fotografia de grup, să scrie numele tuturor celor fotografiați. Peste ani, fotografia va fi o amintire plăcută pentru elevii liceului.

Aduc și cu acest prilej mulțumiri domnului muzeograf Paul Iancu, care mi-a oferit posibilitatea de a face cunoscută cartea și publicului prezent care a asistat la un frumos program.

Lasă un comentariu

Filed under Uncategorized

Mănăstirea Balș, revedere după 4 ani.

Astăzi, după patru ani, am revenit la mănăstirea Balș, județul Botoșani. Mănăstirea este așezată pe 6 hectare, la capătul unui drum cu porțiuni serios deteriorate de utilajele care au lucrat (și lucrează) în parchetele de exploatare a lemnului.

Nu am găsit lucruri deosebite față de acum 4 ani. Fiind duminică era slujbă la biserica mănăstirii cu hramul Sfânta Treime. Naosul și pridvorul era pline de credincioși, multă lume la slujbă, veniți pe jos din localitățile din vecinătatea mănăstirii, dar și cu mașinile pe drumul forestier dinspre Pârcovaci.

Balș_monastir 001

Balș_monastir 003

Am fost întâmpinați de protosinghel Isidor Bucatariu, care cu amabilitate ne-a prezentat istoricul mănăstirii.

Balș_monastir 006

Balș_monastir 009

Un grup de tineri veniți în pelerinaj la mănăstire.

Balș_monastir 022

Tot drumul, de la ieșirea din Pârcovaci, până la mănăstire, are multe locuri cu material lemnos depozitat lângă drum, drumul arată pe unele porțiuni, ca în fotografie.

Starețul mănăstirii era supărat pe firmele de exploatare forestieră că au deteriorat drumul de acces spre mănăstire. Speră că va găsi înțelegere la primarul comunei Deleni, care să-l ajute să croiască o altă cale de acces spre est, către satul Deleni. Mai spera la o contribuție financiară a urmașilor boierilor Balș. Soția unui urmaș al familiei boierilor Balș, Ion Balș, ce locuiește în Elveția, este sora  soției primarului sectorului 1 București, Andrei Chiliman. Starețul a apelat la ei pentru o danie pentru sfânta mănăstire însă nu a primit nici un răspuns până acum.

Este păcat că nu se găsesc oameni de bine care să ajute mănăstirea să iasă din greutățile pe care le întâmpină din cauza drumului de acces. Speranța starețului este „la primarul Prigoreanu de la Deleni și șeful ocolului silvic Hârlău, care și de această dată vor fi luminați de bunul Dumnezeu, și vor ajuta mănăstirea, care cu utilaje, care cu piatră pentru drum”.

Mănăstirea așteptă și în aceste condiții mai vitrege pelerinii. Peisajul, aerul curat, sunt  încă un motiv de a urca până la mănăstirea Balș.

Lasă un comentariu

Filed under Uncategorized

O nouă „Noapte a muzeelor”, ediția 2015 la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău.

Din 2010, de la prima ediție, Muzeul Viei și Vinului din Hârlău a avut porțile deschise iubitorilor muzeului, a activităților desfășurate cu acest prilej. Și în acest an, locuitorii orașului Hârlău, sunt invitați la muzeu, la activitățile dedicate acestei sărbători  culturale europene și naționale „Noaptea muzeelor” ediția 2015.

muzee

Lasă un comentariu

Filed under Uncategorized

Zaharea sau zahareoa un bir fanariot.

Într-o lucrare am găsit cât bir dădea ținutul Hârlăului  în contul dărilor anuale, către Poarta Otomană. In aceste dări intră și zahareoa. După un adevarat maraton prin dicționare, internet și lucrări pentru a vedea care este semnificația și în ce constă acest bir am găsit.

M-a lămurit V.A.Urechia în „Istoria românilor” tomul XI (1800-1834), București 1900,  p, 81.

Zaharetul, zahareoa,sau zahareli,  era un bir  în produse pe care visteria Moldovei, îl aduna prin căpitanii de ținut. Aceste produse, grâu mai ales, era destinat locuitorilor Țarigradului (Istambulului), pentru a nu fi lipsiți de hrană.

Intr-un act ultimativ al sultanului, se atrăgea atenția domniei ca locuitorii Moldovei să nu ascundă semințele, sau să nu lasă câmpurile nesemănate, deoarece ar suferi populația Țarigradului, amenințând cu represiunea armată.

Cum pe internet nu am găsit acest cuvânt explicat, am scris acest articol. Probabil va fi util celor pasionați de istoria Moldovei, îndeosebi de perioada fanariotă.

Comentariile sunt închise pentru Zaharea sau zahareoa un bir fanariot.

Filed under Uncategorized

Cuvinte de argou: cocălarul, ce a fost, ce a ajuns?

In presa scrisă și cea de pe internet, deseori găsești apelativul de cocălar, cu care sunt apelate sau denumite unele persoane.

Ce este cocălarul?  Potrivit lui George Potra, în lucrarea „Contribuții la istoricul țiganilor din România”, editura Fundația Carol I, 1939 București, și Olga și Constantin – Liviu Rusu, în lucrarea „Lumea rromilor”, Iași 1998, introducere p.10, din care citez:

– cocălarii – țigani(rromi), descendenții vechilor prelucrători ai fildeșului, ce confecționau obiecte din os: ace. croșete, piepteni, nasturi, plăsele la arme albe (cuțite, pumnale, șișuri, săbii).

In ziua de astăzi, denumirea de cocălari, are o conotație persiflantă și face referire la persoane care etalează obiecte scumpe, de prost gust, sau au un comportament obraznic, sfidător, folosesc un limbaj licențios. Nu se referă numai la persoane de etnie romă ci și la cei de alte etnii cu un comportament similar.

țigani_24

Fotografie luată de pe internet (Facebook) cu referire la cocălari.

Denumirea de cocălar se adresează doar persoanelor de sex masculin, pentru persoanele de sex feminin există apelativul de pițipoancă. Acest apelativ are un sens mult mai larg ca cel de cocălar, fiind cuvinte din argou împrumutate din vocabularul romilor.

Unii au opinii mai dure despre aceste cuvinte de argou. Dau mai jos pagina cu articolul de pe blog, așa, pentru comparație:

https://cesaesteoare.wordpress.com/tag/ce-inseamna-pitipoanca/

Comentariile sunt închise pentru Cuvinte de argou: cocălarul, ce a fost, ce a ajuns?

Filed under Uncategorized