Centenarul unirii Basarabiei cu România, evocată și la Hârlău.


Platoul din curtea interioară a Colegiului Național „Ștefan cel Mare” din Hârlău, începând cu ora 12.00 a fost locul unde elevilor li s-a predat o lecție de istorie. Subiectul, Unirea de acum 100 de ani, din 27 martie 1918, a Basarabiei cu România.

Domnul director al colegiului, profesor Aurel Neicu, a prezentat semnificația acestei uniri, care a fost primul pas în realizarea visului de veacuri a poporului român, acela de a se realiza o țară pentru toți românii. Acest lucru a fost posibil ca urmare a situației internaționale, rezultate pe timpul și după primul război mondial, când marile imperii europene, Imperiul Țarist, Imperiul Austro – Ungar, Imperiul German și Imperiul Otoman s-au prăbușit.

Doamna profesor Ștefania Burican șef catedră de istorie la Colegiul național „Ștefan cel Mare” din Hârlău a prezentat cronologia realizării unirii Basarabiei cu România, actul de la 27 martie fiind rezultatul unor evenimente desfășurate cu aproape un an în urmă.

Am luat și eu, colonel în retragere Miron Dumitru cuvântul în calitate de invitat, am prezentat cauzele ce au determinat desfășurarea de către armata română a operației ofensive pe pământul Basarabiei. Pregătirea forțelor și mijloacelor de intervenție, desfășurarea operațiunilor de către cele 4 divizii (D. 1 Cavalerie în nord pe direcția generală Sculeni, Bălți, Soroca; Divizia 11 Infanterie pe direcția Sculeni – Chișinău; D. 2 Cavalerie pe direcția Fălciu, Tiraspol, și Divizia 13 infanterie, a avut cea mai grea misiune, să lupte în sudul Basarabiei, pe direcția Bujor, Cahul, Bolgrad, Ismail, Cetatea Albă, unde a dus lupte grele în cooperare cu  marina militară cu trupele rusești. Această operațiune a avut și costuri de vieți: Au căzut pe câmpul de luptă 3 ofițeri, 22 de soldați și au fost răniți 312 militari.

Am mai adus în atenția celor prezenți contribuția Corpului Voluntarilor Ardeleni de la Hârlău și a Diviziei 13 infanterie Ploiești care în iarna 1916-1917 s-a refăcut în Hârlău, Maxut și Deleni.

În încheiere am evocat momentul când primul detașament de voluntari ardeleni, ce la 6 iunie 1917 venea în țară de la Kiev, ajuns în gara Chișinău, primește un drapel tricolor de la maiorul Simion Murafa, din armata Moldovei:

„Astăzi voi aţi trecut Nistrul şi să ştiţi că acum nu mai sunteţi pe pământ străin, ci sunteţi între fraţi de-ai voştri. Nu ne-aţi cunoscut, ne-aţi crezut morţi; ei bine, noi numai am dormit; de acum ne-am deşteptat şi noi la viaţa naţională, de acum voim să fim şi noi o parte conştientă a neamului românesc. Trecerea voastră prin Basarabia nu ne-a putut lăsa rece. Am alergat cu toţii să vă vedem, să vă îmbrăţişăm şi să ne unim pentru totdeauna sufletele. Ca să vă aduceţi viaţa voastră întreagă aminte de ziua aceasta a înfrăţirii noastre, vă dăm un semn de amintire. Prin mine moldovenii vă oferă acest steag tricolor: simbolul unităţii noastre naţionale. Pe el erau să fie scrise cuvintele: „Libertate sau Moarte”. Primiţi-l cu dragostea cu care vi-l dăm şi-l duceţi cu bine peste Prut, peste Milcov, peste Olt, peste Mureş şi peste Crişuri, fluturaţi-l triumfător peste întreaga întindere românească şi implantaţi-l apoi în numele nostru pe turnul cetăţii de la Alba Iulia. Duceţi-l la biruinţă, sau muriţi pentru idealul care vă însufleţeşte”.

Acest drapel a avut o istorie deosebită, ajungând în decembrie 1918 la sediul Asociației ASTRA din Sibiu, iar în 1925 este depus în catedrala Încoronării din Alba Iulia.

P1090284

 

 

În continuare a fost prezentat de elevii colegiului un program artistic dedicat acestui eveniment.

 

Reclame

Comentarii închise la Centenarul unirii Basarabiei cu România, evocată și la Hârlău.

Din categoria Uncategorized

Comentariile nu sunt permise.